Trei metode de instalare Hyper-V pe Windows 10


#1

Vezi articolul pe site https://www.wfl.ro/windows/tutoriale-windows/trei-metode-de-instalare-hyper-v-pe-windows-10/

Hyper-V este hipervizorul nativ Microsoft care poate fi folosit pentru instalarea de mașini virtuale pe un sistem Windows Server sau Client. Cu ajutorul computerelor (mașinilor) virtuale, utilizatorii pot testa, de exemplu, diferite funcționalități ale sistemelor de operare, fără a afecta sistemul lor principal.


Foarte multe dintre tutorialele de pe wfl.ro sunt realizate folosind mașini virtuale. Aceasta nu ar fi fost atât de simplu de făcut dacă nu aș fi avut la îndemână această caracteristică funcțională nativă din Windows 10 client. E drept, există și alte soluții de virtualizare, dar unui fan Microsoft îi șade bine cu Hyper-V, nu-i așa ?

1. Ce este un hipervizor ?

[su_note note_color="#FFF7E0" radius="0" class="ytnote"]Pentru că am folosit termenul hipervizor, haideți să-l și înțelegem. Simplificând foarte mult, rolul unui hipervizor este de a izola mașinile virtuale de sistemul gazdă (fizic) și de a crea mediul virtual propice pentru ca acestea să poată funcționa și să poată fi gestionate, prin partajarea de resurse de la sistemul gazdă.[/su_note]

2. Ce diferențe Hyper-V există între Windows Client și Windows Server ?

Când vorbim despre Hyper-V, avem Hyper-V pentru servere și Hyper-V pentru sistemul de operare client desktop și sunt și unele diferențe între ele. Cele mai importante pentru utilizatorii obișnuiți, poate, sunt acela că pe un sistem Windows client nu vom putea virtualiza procesoare grafice (GPU-uri), în timp ce acest lucru este posibil pe server cu tehnologia Remote FX, și acela că migrarea mașinilor virtuale în stare de funcționare (live) de pe un sistem gazdă pe altul nu este disponibilă. Desigur, mai sunt și alte diferențe în context, dar ele nu fac obiectul acestui articol. [su_note note_color="#FFF7E0" radius="0" class="ytnote"]Update - în Windows 10 Client se poate folosi Remote FX pentru configurarea mașinilor virtuale sub Hyper-V cu procesoare grafice virtuale.[/su_note]

3. Care sunt cerințele de arhitectură hardware ?

Pe Windows 10 client, Hyper-V este disponibil în edițiile Pro și Enterprise. Hipervizorul are nevoie de versiunea pe 64 de biți a sistemului de operare (nu va merge pe 32 de biți), iar procesorul trebuie să aibă suport pentru Second Level Address Translation (SLAT). Această caracteristică este prezentă pe majoritatea procesoarelor AMD sau Intel pe 64 de biți din generațiile recente.

4. Cum pot verifica dacă procesorul meu suportă Hyper-V ?

Pentru verificare descărcați Coreinfo, utilitarul gratuit creat de Mark Russinovich pentru Microsoft, extrageți-l din arhivă și copiați-l în %windir%/system32. Deschideți apoi linia de comandă ca Administrator folosind combinația de taste Windows+ X și alegând apoi Command Prompt (Admin) și rulați această comandă din fereastră:

coreinfo -v

După rulare veți putea vedea detaliile necesare despre compatibilitate:

[caption id=“attachment_203724” align=“alignnone” width=“968”]

Instalare Hyper-V pe Windows 10 Pro - verificare compatibilitate procesor folosind coreinfo[/caption]

Așa cum se vede din această captură, procesorul de pe sistem suportă atât SLAT cât și virtualizarea hardware, așa că pot trece la instalarea Hyper-V. În anumite cazuri, există o soluție alternativă care poate fi utilă pentru a verifica suportul SLAT al procesorului: MachineSLATStatusCheck. [su_note note_color="#F5FAFF" radius="0" class="bnote"]NOTĂ importantă - dacă până acum pe partea de server nu era obligatoriu suportul SLAT, Hyper-V 2016 schimbă situația, acest suport va fi obligatoriu pe Windows Server 2016. Pe partea client, SLAT este necesar pe toate versiunile și edițiile Windows 8, 8.1 sau 10.[/su_note]

5. Ce arhitecturi ale sistemului de operare pot instala sub Hyper-V ?

Chiar dacă sistemul gazdă trebuie să ruleze o versiune pe 64 de biți a Windows 10 Pro sau Enterprise, sistemele virtuale create sub Hyper-V pot fi atât pe 32 cât și pe 64 de biți.

6. Care sunt cerințele de memorie ?

[su_note note_color="#F5FAFF" radius="0" class="bnote"]Întrucât vorbeam despre partajarea resurselor sistemului fizic cu sistemele virtuale găzduite, este nevoie de minim 4 GB RAM pentru ca Hyper-V să poată funcționa. Memoria RAM este necesară atât sistemului gazdă în sine, cât și hipervizorului, care trebuie să gestioneze și să monitorizeze resursele alocate sistemelor virtuale, ceea ce poate fi costisitor ca resurse. La toate acestea se adaugă cerințele mașinilor virtuale, care depind de scopurile pentru care ele sunt create. O caracteristică importantă a Hyper-V este Dynamic Memory, care permite alocarea dinamică de resurse pentru fiecare mașină virtuală, între limite prestabilite. În condițiile în care nu există resurse hardware suficiente, Dynamic Memory are un rol foarte important în performanța virtualizării și permite alocarea de mai multă memorie către sisteme decât există fizic. Evident, în limite raționale.[/su_note]

7.1. Metoda 1 - Instalare Hyper-V folosind interfața grafică

În Start, tastați turn (1), deschideți Turn Windows Features on or off (2). În fereastra apărută, bifați căsuța din dreptul Hyper-V (3), confirmați cu OK (4) și restartați sistemul când vi se cere:

[caption id=“attachment_218425” align=“alignnone” width=“972”]Instalare Hyper-V Windows 10 - prin interfața grafică Instalare Hyper-V Windows 10 - prin interfața grafică[/caption]

De cele mai multe ori este posibil să fie nevoie să reporniți sistemul chiar de două ori înainte de a putea folosi Hyper-V

7.2. Metoda 2 - instalare Hyper-V folosind DISM prin linia de comandă

Deschideți linia de comandă ca administrator (funcționează și din PowerShell) și lansați comanda de mai jos:

DISM /Online /Enable-Feature /All /FeatureName:Microsoft-Hyper-V

Din nou, va fi nevoie de două restartări ale sistemului.

7.3. Metoda 3 - instalare Hyper-V prin PowerShell

Deschideți o fereastră PowerShell cu privilegii de Administrator și lansați comanda de mai jos:

Enable-WindowsOptionalFeature -Online -FeatureName Microsoft-Hyper-V –All

[caption id=“attachment_203726” align=“alignnone” width=“798”]Instalare Hyper-V Windows 10 - prin PowerShell Instalare Hyper-V Windows 10 - prin PowerShell[/caption]

Și de această dată va fi nevoie de două restartări ale sistemului.

8. Ce sisteme de operare pot instala sub Hyper-V ?

Pe lângă faptul că Hyper-V este inclus fără costuri suplimentare în versiunile Client ale Windows 10 Pro și Enterprise, acesta permite și rularea în paralel a mai multor mașini virtuale, ceea ce nu este cazul cu versiunile gratuite ale altor soluții de virtualizare concurente pentru Windows. [su_note note_color="#F5FAFF" radius="0" class="bnote"]În Hyper-V sub Windows 10 puteți instala mașini virtuale Windows cu unul dintre sistemele de operare de mai jos:

  • Windows Vista SP2
  • Windows 7 și Windows 7 SP1
  • Windows 8 și Windows 8.1
  • Windows 10
  • Windows Server 2008 SP2
  • Windows Server 2008 R2 SP1
  • Windows Server 2012
  • Windows Server 2012 R2

De asemenea puteți instala sisteme de operare UNIX/Linux cum ar fi:

  • CentOS
  • Red Hat Enterprise Linux
  • Debian
  • SUSE
  • Oracle Linux
  • Ubuntu
  • FreeBSD

[/su_note]

9. Concluzii și idei

Pentru cei interesați să testeze mașini virtuale sub Hyper-V, am pregătit un tutorial care exemplifică modul de creare a unei mașini virtuale: https://www.wfl.ro/windows/cum-creez-o-masina-virtuala-in-hyper-v/